4 m. Primăvara a sosit cu multă soare anul acesta. Desigur și ursuleții noștri s-au bucurat de vremea frumoasă. Însă Bruno se trezea foarte greu din somnul de iarnă. Dar totuși era perioada lui preferată, și era atât de plăcut somnul lângă sobă.
”Hai la joacă! Să ieșim în aer liber!”fugea cu bucurie Oli. În fiecare dimineață face la fel când vede soarele strălucitor. Bruno mârâia ceva, în timp ce Milli deja stătea în ușă cu ierbarul lui și cu rolele pe labe. ”Te aștept afară, dar mănâncă ceva înainte. Mama a pregătit cozonac cu unt de arahide pentru mic dejun,”spunea Milli lui Oli și deja și fugea în curte, trântind ușa după el.
”Cozonac?”Se auzea întrebarea de lângă sobă. ”Și eu vreau!”pornea Bruno la mic dejun.
”Bruno, ce zici de un loc de joacă în fața casei?-întreba Oli pe Bruno în timpul micului dejun.
”Cu tobogan? Știi cât de mult îmi plac toboganele!” -înveselise Bruno.
”Cu tobogan, leagăn, nisipar, cu de toate. Cineva trebuie să testeze jucăriile pentru copii, și un aventuriei nu se sperie de nimic! Bruno, nu avem de ales, trebuie să ne sacrificăm, și să construim un loc de joacă propriu, unde ne vom da cu toboganul și ne vom juca de dimineața până seara.”- spunea Oli lui Bruno în timp ce își punea casca pe cap.”Și vom testa și trotinetele și tricicletele”
Bruno se bucura de veste.”Bine, dar eu mă mai odihnesc un pic.Ora de vară e cumva obositor pentru mine. Trezește-mă când vor aduce toboganul.”
Oli se urca pe biciletă și deja pedala pe drumul din pădure. În drum s-a întâlnit cu prietenul nou a lui Milli, cu Ari ariciul, care aproape i-a înțepat roata.
”Ariiii! Vom avea un loc de joacă! Să vii să te joci la noi.” -Invita Oli pe Ari, Ariciul.
”Veți avea și tobogan?”-întreba Ari.
”Desigur! Cum ar fi un loc de joacă fără tobogan. Învită și pe ceilalți. V-a fi distracție mare.”-spunea Oli și pedala mai departe la magazinul nostru de joacă. Între timp Ari ariciul ducea vestea locuitorilor din pădure. Vestea despre locul de joacă se răspândea rapid.”Veți avea și tobogan?”-întreba vulpea Ruginuș.”Clar că va fi!”-spunea Ari.
Când Oli a sosit acasă, nu venea să crede ce a văzut. Toate animalele din pădure așteptau în fața casei lor. Toți vroiau să se dea pe tobogan. ”Dar nu încapem toți deodată pe tobogan”-realizau trist animalele. ”Putem rezolva foarte simplu. Ne vom da pe tobogan pe rând.”-rezolva problema cea mare Milli.
Cu puțin timp în urmă a sosit și camionul magazinului nostru cu leagăn, tobogan, nisipar, căsuță de joacă, cățărător, măsuță de grădină și bazin. ”Mi-a sosit toboganul!”-a sărit cu bucurie din pat Bruno. Era un pic supărat când a văzut coada ce aștepta la tobogan. ”E toboganul meu. Nu vreau să-l împart cu nimeni”-spunea Bruno animalelor din pădure. ” Bruno, nu fi atât de egoist. Uite câte jucării ne așteaptă în locul de joacă. Toți ne vom distra de minune. Până când Ruginuș se dă pe tobogan, Ari va putea pregăti prăjituri din nisip. Nu-ți face griji. Am să fac un plan de joacă.”
Milli și-a luat agenda și a făcut un plan detaliat. Se pricepe foarte bine,pentru că adoră organizarea și planificarea. Datorită planului genial, toți s-au distrat de minune. Bruno nu mai mârâia, și a început să-i placă să facă prăjituri din nisip, să se dea pe leagăn și cățăratul pe cățărător. ”Vezi Bruno, ce bine e să împarți lucrurile cu prieteni. Nu există nimic mai bun decât să te joci cu prietenii. Și dacă te-ai da pe tobogan toată ziua, ți-ar doare fundulețul.” -râdea tare Milli. Așa au primit primul lor loc de joacă ursuleții, unde se distrează de minune în fiecare zi, împreună cu animalele din pădure.
