5 m. Putem auzi numeroase mituri despre sarcină, despre genul bebeluşului sau despre a rămâne gravidă. Ca şi viitoare mămică cu siguranţă trebuie să faceţi faţă miturilor auzite de la familie sau de pe internet. Am examinat 7 din cele mai frecvente declaraţii despre sarcină. Dacă doriţi să ştiţi, care sunt adevărate şi care sunt mituri, care vă aduc zâmbet pe faţă, citiţi mai departe.
Fiecare sarcină presupune pierderea unui dinte
Nu este adevărat
Este un fapt că dintele se poate strica în timpul sarcinii, dar nu din cauza fătului din burtică. Caria dentară se datorează unei îngriji neadecvate al cavităţii bucale şi al dintelui. Dinţii au o tendinţă să se distrugă mai repede în perioada simţurilor de rău din sarcină, deoarece smalţul este supus sucurilor gastrice şi alimentelor dulci şi acre, care sunt dorite de către gravide. După greaţă sau vârsături clătiţi gura cu apă curată şi aşteptaţi aproximativ 30 de minute înainte să vă spălaţi pe dinţi. Smalţului slab, afectat de acizi, nu îi este bine dacă este supus imediat spălării.
Un alt mit răspândit este că calciul din dinte se duce în laptele de mamă. O treime din gravide suferă de gingivită - adică de inflamaţia gingiilor. Din acest lucru face parte schimbarea nivelului hormonal din organismul mămicilor gravide, o îngrijire neadecvată a dinţilor, precum şi scăderea secreţiei salivare. Dacă vă sângerează gingia, nu neglijaţi îngrijirea dinţilor şi consultaţi ajutorul unui medic stomatolog. În timpul sarcinii este recomandat să participaţi măcar o dată la o examinare dentară.
Părul este mai voluminos în timpul sarcinii
Adevărat
În timpul sarcinii părul este mai voluminos, mai puternic şi creşte mai repede. Această schimbare se referă din păcate şi la pilozitatea de la restul nivelurilor corporale. Calitatea părului în primul rând se datorează hormonului estrogen, al cărui nivel crescut din perioada sarcinii va scade ciclul vieţii al părului şi va preveni căderea părului. După naştere nivelul hormonal va scade la nivelul lui normal, iar căderea părului se va accentua, dar după maxim trei luni foliculii piloşi se vor reînoi. Din păcate există mămici, la care va apărea căderea părului chiar şi în timpul sarcinii. Va dura aproximativ un an, până când organismul va face faţă cu această situaţie, iar căderea părului se va normaliza din nou.
Forma burticii ne spune genul bebeluşului
Nu este adevărat
Cu siguranţă aţi mai auzit de mitul acela, că burtica rotundă ascunde fetiţă, iar burtica ascuţită băieţel. Mitul zice că burtica mămicilor care ascunde fetiţă se află mai sus. Această afirmaţie însă nu are nici o bază ştiinţifică. Forma burticii depinde de poziţia bebeluşului şi nu de genul acestuia. Unele persoane încearcă să ghicească genul bebeluşului în funcţie de transformarea sănilor. Mămicile care urmează să aibă fetiţă au o dimensiune mai mare la săni (o creştere de 8 cm), faţă de cei care urmează să aibă băieţel (unde mărimea sănilor creşte cu 6,3 cm).
În timpul sarcinii creşte frecvenţa cardiacă şi creşte şi volumul de sânge
Adevărat
În timpul sarcinii, datorită schimbărilor anatomice şi fiziologice, organismul feminin se acomodează fătului. Datorită creşterii cantităţii plasmei de sânge din organism volumul sanguin creşte cu aproximativ 50%. Cantitatea crescută de sânge ajută la echilibrarea pierderii sângelui în timpul naşterii. După naştere volumul sanguin scade semnificativ şi după 8 săptămâni revine la valorile sale normale. Volumul sanguin crescut pe perioada sarcinii necesită o frecvenţă cardiacă mai mare, de aceea pulsul şi murmurile cardiace sunt mai accentuate, ba chiar mai mult inima poate creşte mai mare cu o jumătate faţă dimensiunea sa normală.
Mămica se face mai frumoasă dacă urmează să nască un băieţel
Nu este adevărat
Poate cel mai răspândit mit este că băieţii evidenţiează frumuseţea mămicii, pe când fetiţă fură aceasta. Cu siguranţă este adevărat că unele gravide au o piele facială mai splendidă, de parcă strălucesc, pe când celelalte gravide au o piele grasă, uscată, solzoasă, cu coşuri sau cu pete cu pigment, dar poate creşte chiar şi pilozitatea la nivel facial. În spatele acestui lucru se află hormonii de sarcină şi nu genul bebeluşului. Care gravide primesc aceste „daruri“ de la natură, nu se ştie. Dacă înainte de a rămâne gravidă aţi făcut parte din tabăra femeilor frumoase, cu siguranţă veţi avea fetiţă. Această afirmaţie controversă vine de la Satoshi Kanazawa, care a făcut o cercetare pe 17 mii de cetăţeni britanici şi a ajuns la concluzia, că femeile care s-au dovedit a fi frumoase vor avea o şansă mai mare să aibă fetiţă, decât băieţel.
Examinările ultrasonografice sunt periculoase
Nu este adevărat
Examinările ultrasonografice sunt folosite mai mult de 40 de ani în cadrul ginecologilor, şi chiar de atuncea se pune întrebarea dacă această examinare este sigură pentru bebeluşi. Ultrasonografia poate dăuna celululelor vii, dar doza folosită prin examinările ginecologice este mai mică decât doza care prezintă deja un pericol de radiaţie.
Examinarea ultrasonografică se bazează pe principiul ALARA (As Low As Reasonably Achievable), care reprezintă, că persoana care efectuează această examinare să folosească pe persoana examinată cea mai mică doză care se poate. Desigur acest lucru se bazează pe experienţa şi abilităţile medicului respectiv. Examinarea ultrasonografică este recomandată mai frecvent la femeile de exemplu după avort. Scopul examinărilor ultrasonografice este de a evalua poziţia şi dimensiunea fătului, tipul placentei, cantitatea lichidului amniotic etc. Dacă în prima perioadă a sarcinii apar dureri sau hemoragii, sau dacă aţi mai avut avort, primul ultrasunet vă aşteaptă în săptămânile 6-10 din sarcină.
Stresul de sarcină are un efect negativ asupra bebeluşului
Adevărat
Pentru sănătatea unei gravide este foarte important liniştea sufletească. Stresul de sarcină, conform cercetărilor Universităţii Columbia din New York, creşte riscul de apariţie a astmului. Stresul cel mai frecvent apare din cauza problemelor familiare sau financiare. Suporterii psihologiei prenatale cred în faptul că fătul simte iubirea, anxietatea, bucuriile şi frica mămicii chiar şi în uter. Fătul este capabil să decodeze aceste situaţii biochimic - stresul şi anxietatea cresc separarea substanţelor neurohormonale, care vor suprasolicita sistemul nervos autonom al fătului. În concluzie, anxietatea mamei poate produce transformări fizice ale bebeluşului.
Citiţi mai departe despre încă 13 mituri despre sarcină, pe care le puteţi uita fără probleme.
