Şcolile din România în curând îşi vor deschide porţile, iar din copilaşii de grădiniţă vor deveni îndată nişte şcolari mici. Şcoala va aduce în viaţa micuţilor nu numai noi prieteni, dar şi noi obligaţii. Ce trebuie să ştie un copil de clasa întăia să poată evita greutăţile şi să se poată confrunta cu sarcinile noi?
Cel mai important criteriu al maturităţii necesară pentru începerea şcolii este vârsta. Copilul care a împlinit vârsta de 6 ani va avea o obligaţie faţă de şcoală. În acest caz pentru ca un copil de la grădiniţă să devină un şcolar este nevoie un nivel adecvat de maturitate corporală, mentală, socială şi emoţională. Cunoştinţele copiilor preşcolari ies în evidenţă prin activităţi practice, pe care se vor baza în continuare studiile de şcoală. Părinţii, de multe ori concurează între ei şi se laudă cu rezultatele copiilor. Ce trebuie să ştie defapt un preşcolar înainte să se aşeze prima oară în banca şcolară?
Cunoştinţe elementare
Desigur este aşteptat de la preşcolari să poată zice prenumele şi numele lor, adresa unde locuiesc, să enumere membrii familiei şi ocupaţiile lor. Sunt familiarizaţi cu mediul înconjurator al locuinţei şi al şcolii, cunosc drumul care duce la şcoală. Este recomandat să învăţăm copii încă la grădiniţă regurile de bază ale circulaţiei, astfel încât să se poată deplasa în siguranţă de la un loc la altul, să recunoască culorile semafoarelor, precum şi momentul adecvat la care trebuie să traverseze peste trecerea de pietoni. Acesta se leagă cu cunoştinţele culorilor de bază şi cu orientarea în timp şi în spaţiu. La această vârstă avem pretenţia ca copilul nostru să ştie noţiunile de în faţă, în spate, sus, jos, la stânga şi la dreapta, să cunoască formele geometrice şi unele părţi ale corpului uman. Printre cunoştinţele de bază ale matematicii se află număratul până la 10 şi cunoaşterea eventual al mai multor noţiuni. Un copil de clasa întâia ştie să meargă singur la toaletă, iar după ce a terminat se poate spăla singur pe mâini. Spălatul pe mâini este o activitate naturală în momentul când copilul a terminat jocul cu jucăriile sau obiectele murdare, sau atuncea când sa întors de la terenul de joacă sau din grădină.
Aproximativ o lună îi trebuie copilului până când se obişnuieşte cu sistemul nou. Preşcolarului mic îi este recomandat să se pregătească de lucrurile noi care le aşteaptă chiar din ultimele săptămâni ale lunii august.
Motorica fină şi dură
Un copil de şase ani este capabil să mănânce cu ajutorul tacâmurilor, să se îmbrace, să-şi ia pantofii, să-şi închidă paltonul şi şă-şi lege şireturile de la pantofi. Aceste abilităţi motorice fine se vor perfecţiona şi mai bine în clasa 1 în timpul folosirii accesorilor, desenării formelor geometrice, copierii literelor, desenării imaginilor sau prin decuparea lor. Să exersăm aceste lucruri şi acasă de exemplu prin modelarea plastelinei sau prin înşiratul mărgelelor. Pentru a dezvolta abilităţile motorice dure al viitorilor şcolari, copii trebuie să-şi menţină echilibrul, să sară pe un picior, să arunce şi să prindă mingea, să se rostogolească sau să sară coarda.
Maturitate comportamentală şi socială
Învăţăm copii încă de mic despre decenţă, să salute, să ceară şi să mulţumească. De la copiii mai în vârstă aşteptăm să se comporte decent cu persoanele din mediul ambiant şi să se comporte într-un mod decent cu natura şi cu obiectele. Copii mici într-un ambiant nou sunt mai retraşi, se ascund după părinţi, care se pare un gest drăguţ de unele persoane. La un copil de 6 ani acest comportament este nedorit. La această vârstă ar trebui să se comporte, să vorbească cu străinii fără astfel de probleme şi să-şi găsească locul adecvat într-un ambiant străin, deoarece maturitatea de bază pentru şcoală este cooperarea în grupă. Un copil mic de clasa întâia face parte activ din activităţile şcolare, poate să evalueze munca altora şi poate accepta şi el evaluarea celorlalţi. Nu este de dorit agresivitatea - învăţaţi copilul să rezolve conflictele fără certuri şi luptă. Poate să se concentreze cel puţin 20 de minute la jocuri sau la alte activităţi. Poate să termine sarcinile începute şi nu va întrerupe acesta cu alte activităţi.
Din deficienţele de limbaj ale copiilor de clasa întâia face parte pronunţarea incorectă a literelor „l“ şi „r“, precum şi sunetelor siflante.
Limbaj şi memorie
Copilul care este destul de matur pentru şcoală are un vocabular bogat, se exprimă limpede şi clar chiar şi în cazul propoziţiilor mai complexe. Înţelege instrucţiunile şi poate povesti întâmplările trăite de el, poate memoriza poeziile sau cântecele pentru copii. Un mod ideal pentru exersarea abilităţilor lingvistice şi al vocabularului este citirea cărţilor cu imagini. Prin vizionarea cărţilor cu imagini copii vor putea urmări evenimentele şi încheierea poveştii. Dezvoltarea limbajului se poate efectua chiar şi în timpul excursiilor - întrebaţi copilul ce vede, apoi discutaţi despre lucrurile văzute. Învăţatul într-un mod jucăuş se poate realiza deja cu ajutorul programelor educative de pe DVD-uri sau prin aplicaţiile instalate pe telefoanele mobile sau pe tablete.
Din deficienţele de limbaj ale copiiilor care vor merge în clasa întâia face parte pronunţarea incorectă a literelor „l“ şi „r“, precum şi sunetelor siflante. După părerea experţilor aceştia se datorează absenţei comunicării lingvistice (verbale). „Este mai simplu şi mai rapid să învăţăm copii să pronunţe corect înainte să se înrădăcineze în copii deficientul de limbaj. De aceea dacă detectaţi o deficienţă de limbaj, căutaţi un logoped şi nu încercaţi să rezolvaţi singur deficitul, deoarece dacă nu ajutaţi copilul într-un mod adecvat, veţi face mai mult rău decât bine. De multe ori nici părinţii nu constată exprimarea incorectă a micuţului (de ex. sunetul format lateral R) şi se miră, dacă le atrage atenţia asupra acestui lucru profesorul în timpul educaţiei sau logopedul în timpul unei consultaţii,“ susţin logopezii cabinetului logopedic Logomedik din Skalica.
Amănunte importante
La învăţat şi la cooperarea într-o grupă din şcoală fac parte mai multe amănunte, care la prima vedere par inutile. Puneţi-vă întrebările următoare: copilul meu se poate şterge la nas singur, îşi poate menţine o postură dreaptă în timp ce stă, îşi sunge încă degetul sau pune în gură diferite obiecte? Obiceiurile nedorite pot fi abandonate treptat cu ajutorul dumneavoastră. Începutul şcolii este un eveniment mare în viaţa micuţilor şi al părinţilor, de aceea pregătiţi micuţii din timp la schimbările ce urmează şi discutaţi cu ei ce noutăţi le aşteaptă şi în ce activităţi palpitante noi vor face parte.