Mami, eu nu vreau să dorm în camera mea!

Majoritatea părinţilor consideră ceva natural ca bebeluşul doarme cu ei în primele luni de viaţă. Ba chiar, acest lucru este foarte comod mamelor, care alăptează, deoarece este foarte obositor să se plimbe dintr-o cameră în alta de mai multe ori pe parcursul nopţii. Dar cu timpul acest lucru-dormitul în aceeaşi camera va fi neplăcut.

Nu subestimaţi importanţa somnului. Are un rol important în dezvoltarea sănătoasă a corpului şi a sufletului a copilului.Şi părinţilor este foarte important somnul, pentru ca să fie odihniţi ziua următoare.

Şi în ţara noastră este popular metoda că bebeluşul doarme în camera părinţilor într-un pătuţ sau leagăn.Astfel şi părinţii pot odihni şi copilul este supravegheat.

Cameră separată deja de la naştere?

Societatea din vest este dispusă să separă copiii de la părinţi. De exemplu francezii pregătesc o cameră separată copilului, unde acesta va dormi singur cu câteva săptămâni după naştere. Copiii astfel se obişnuiesc cu singurătate de mici, şi mai târziu nu vor trăi trauma de separare, pe timp ce sunt obişnuiţi cu dormitul în pătuţul propriu.

Acesta este mai dificil dacă micuţul este alăptat sau când copilul este bolnav. Psihologii vă sfătuiesc, ca doar atunci să alegeţi această metodă, dacă camera copilului este aproape de părinţi.

Sunt copii la care momentul potrivit pentru a dormi în pat separat soseşte în jurul vârstei de 1.5-3 ani. Desigur nu-i problemă dacă dorinţa de libertate apare mai devreme. Este important ca schimbarea să aibă loc atunci, când copilul este pregătit, în caz contrar acesta poate avea consecinţe sufletească serioase. Copiii se pot teme, devin fricoşi sau agresivi, poate apare nevroză.

Este recomandat să-l obişnuiţi copilul cu dormitul în pat separat înainte de a începe şcoala, deci cel târziu la vârsta de 6 ani.

Nu amânaţi schimbarea, şi nu încercaţi să explicaţi acesta în aşa fel familiei, că lucraţi mult, de aceea vreţi să petreceţi mai mult timp cu micuţul dvs., şi vreţi să vă treziţi dimineaţa lângă el. Mai bine profitaţi de timpul ce puteţi petrece cu copilul dvs. jucându-vă sau vorbind cu el., când copilul într-adevăr apreciează prezenţa dvs. Micuţul odihnit şi dimineaţa poate să se ceară în patul dvs. unde mai puteţi mângâia un pic.

5 argumente de ce este mai bun copiilor dormitul separat

• Dacă dormiţi împreună, nici adultul nici copilul nu va avea un somn de calitate. Cu cât este mai mare copilul, cu atât necesită mai mult spaţiu, şi va fi mai greu să potriviţi obiceiurile de somn a părinţilor şi a copilului.
• Dacă doarme singur, copilul va înfrânge frica de întuneric, de fantome sau de baubau fără ajutorul părinţilor. Acesta îi va da încredere de sine, care astfel învaţă sum să bazeze pe el însuşi şi cum poate să luptă cu obstacole şi mai mari.
• Copiii sunt inclinaţi să se compară între ei. Cine doarme singur, separat în camera lui, este un erou. Însă cine doarme împreună cu părinţi, se pot simţi umiliţi.
• Dormitul în camera separată pregăteşte copilul la probleme mai mari, cum ar fi de exemplu dormitul într-un alt loc. Dacă fetiţa sau băieţelul dvs. este prea ataşat de Dvs., acesta reduce posibilitatea formării a noi prietenii sau de a trăi aventuri noi.
• Copilul va învăţa că şi părinţii pot avea un pic de intimitate-camera părinţilor este zona adulţilor, iar camera copilului este spaţiul copilului.

Cum să facem primul pas?

Chiar dacă vă faceţi griji cum se va descurca copilul dvs. cu dormitul singur, nu-i arătaţi în nici un fel. Copilul trebuie să ştie că aveţi încredere în el în totalitate.

Dacă aţi decis că a sosit timpul dormitului separat, fiţi răbdător şi consecvent. Nu-i corect să duceţi copilul plângăcios din nou în patul părinţilor. La prima vedere poate părea o idee bună, dar pe termen lung îngreunează sarcina copilului. Părerea psihologilor este, că astfel veţi doborâ încrederea în sine a micuţului, şi fiecare încercare de separare va fi mai grea.

Când micuţul dvs. începe să plângă noaptea, mergeţi în camera lui, liniştiţi-l, îmbrăţişaţi-l şi dacă e nevoie rămâneţi lângă el un pic, astfel va ştie că totul e în regulă, mami e aproape. După ce s-a liniştit,vă puteţi întoarce în camera dvs.

Pe perioada de temporară aşezaţi un pat provizoriu sau o canapea extensibilă. Acesta uşurează primele zile când mai este nevoie de prezenţa unui adult, şi în acelaşi timp este util la alăptarea copilului, sau dacă copilul este bolnav şi trebuie îngrijit.

Motivaţi copilul

Mutarea este oportunitatea ideală pentru a obişnui copilul cu cameră separată. Micuţul va accepta situaţia nouă mai uşor, pentru că nu numai el este afectat, dar şi restul familiei.

Dacă rămâneţi în aceaşi locuinţă, este important motivaţia pozitivă-formarea unei împărăţii, care este sigur, plăcut şi atrăgător copilului. Explicaţi copilului cât de fantastic este o cameră proprie, unde se poate odihni şi distra când are chef.

Este foarte promiţător când copiii participă la înfrumuseţarea camerei. Lăsaţi-i să alege culorile, accesoriile, ba chiar şi pătuţul în care vor să doarme. Despre cum să mobilăm camera copilului puteţi citi mai mult în articolul nostru.

Din motive de siguranţă este important achiziţia unui pat sigur cu o ramă de protecţie împotriva căderii.În cazul bebeluşilor aparatele pentru monitorizarea respiraţiei este o investiţie inteligentă. În pătuţ nu au ce căuta prea multe perne sau pături grele, în care bebeluşul se poate încurca.

Copiii se simt mai mult în siguranţă, dacă lăsăm un pic deschis uşa camerei de dormit sau dacă lăsăm aprins lampa de veghe în formă de animal, sau proiectorul de stele. Asigură linişte şi jucăriile de pătuţ, caruselul, care adorm copiii cu muzica lor plăcută.

Încercaţi să nu obişnuiţi copilul cu o cameră separată atunci când îi cresc dinţii, dacă este bolnav, sau dacă doriţi să-l întarcaţi. Mediul nou ar intensifica perioada stresantă.

Sfaturile şi trucurile părinţilor mai experţi

Dacă doriţi să-l obişnuiţi copilul cu un pătuţ separat, la început lăsaţi să doarme în camera lui doar pe perioada somnului de după masă. Astfel se va obişnui de dormitul individual, şi nu o să-i fie frică în mediul nou, necunoscut până acum.

Sunt de mare ajutor prietenii din pluş. Convingeţi copilul că jucăriile din pluş nu vor să rămâne singuri noaptea, şi au nevoie de un protector.

Dacă copilul dvs. cară jucăriile din pluş şi în patul părinţilor, explicaţi-i că nici animalelor din pluş nu le place, că trebuie să împartă patul cu adulţi, care mai şi sforăie pe lângă.

Folosiţi-vă de imaginaţia copiilor, care în astfel de situaţii lucrează pe deplin în ceea ce priveşte  frica şi entuziasmul. Vorbiţi cu micuţul despre zâne, eroi, sau îngeri apărători, care au grijă de el, şi alungă orice răutate. Copiii cred în puterea bunului.

Dacă aveţi o idee, sau un truc testat, nu ezitaţi să împărtăşiţi cu noi!