4 m. După nașterea unui copil, părinții se luptă cu un nou regim de viață care este adesea afectat de un inamic - plânsul. În timp ce unii părinți se grăbesc să-și liniștească bebelușul, chiar și la cel mai mic semn de neliniște, alții îi lasă să plângă. Exact despre asta este metoda plânsului controlat, respectiv. metoda plânsului. Ați auzit despre ea?
Pentru toți părinții este probabil foarte bine cunoscut, scenariul adormirii copilului. După câteva minute (uneori chiar și ore) de calmare, legănare sau plimbare cu căruciorul, copilul adoarme în cele din urmă și dvs. puteți să expirați. Dar, nu pentru mult timp, deoarece, în scurt timp, copilul se trezește și începe să plângă. Și acum, ce facem? Mergem repede la el, să-l liniștim, sau îl lăsăm să plângă?
Nu va fi ușor
Doctorul Richard Ferber a venit prima dată cu metoda plânsului, așa că uneori puteți auzi despre ea ca și metoda lui Ferber. În principiu, este vorba despre faptul că, ar trebui să lasați bebelușul să plângă și astfel, treptat, va învăța să adoarmă fără prezența părinților. Dar, înainte să aplicați această metodă, trebuie să știți câteva lucruri. Primul lucru este faptul că, va dura ceva timp. Este foarte probabil că nu veți putea să o faceți într-o zi sau două - poate dura săptămâni. Această metodă nu este potrivită pentru copii la scurt timp după naștere, se recomandă să începeți cu aceasta, de la luna a șasea. Atunci, este mometul cel mai potrivit. Copilul este obișnuit să adoarmă cu părinții în această perioadă, iar prin metoda plânsului, trebuie să renunțe la asta.
Să doarmă toată noapte? Imposibil!
Copiii se nasc cu alte nevoi fiziologice ca adulții, deci este imposibil să vă așteptați ca micuțul dvs., să doarmă toată noapte imediat după naștere, mai ales dacă copilul este încă alăptat. De asemenea, trebuie remarcat și faptul că nici o persoană adultă nu doarme de fiecare dată timp de opt ore, iar dacă se trezește noaptea, poate să adoarmă cu ușurință. La copii, este puțin diferit. Este normal ca bebelușii să se trezească noaptea și uneori de mai multe ori. Aproape toți copiii evidențiază această trezire și imposibilitatea de a adormi prin plâns, cerând ajutorul părinților. Și acum vine momentul în care veți rezista să lăsați copilul să plângă, sau veți merge să-l liniștiți.
Vin, dar mai întăi, termină-ți plânsul
Dacă aveți încă sentimentul că metoda plânsului este neadecvată, iată câteva aspecte. Scopul acestei metode nu este plânsul, acesta este doar un fenomen neplăcut, dar necesar. Când copilul se trezește noaptea și începe să plângă, lăsați-l să plângă pentru o vreme și mergeți să-l calmați după câteva minute. În noaptea următoare, aceste intervale trebuie să fie prelungite, astfel încât în prima noapte, lăsați copilul să plângă timp de 3 minute, următoarea noapte, încă 5 minute, iar în continuare, timp de 7 minute. Atunci când descria această metodă, Ferber presupunea că abilitatea copilului de a adormi singur, este o abilitate dobândită, iar cea mai bună metodă, pentru a obține această abilitate, este metoda cry-it-out. Este foarte important să rețineți că pentru aplicarea acestei metode, copilul trebuie să aibă stabilit modul de noapte și de zi, datorită căruia ăși va “regla” somnul.
Stres inutil sau metodă eficientă?
O informație esențială pentru toți părinții care doresc să introducă metoda lui Ferber este faptul că, bebelușilor le crește nivelul de cortizol, hormonul stresului. Acest nivel este, de asemenea, mai mare și în momentul în care copilul nu mai plânge, deoarece după câteva zile știe că mama nu va veni. Este adevărat că, în timp nivelul cortizolului sa stabilizează și copilul se sincronizează cu mama, care nu simte stresul. Dar, de la introducerea acestei metode, pe părinții sensibili îi descurajează și acele câteva nopți de plânsete și faptul că bebelușul nu știe de ce părintele nu vine și de trebuie să fie independent. Mulți părinți, laudă această metodă a plânsului, dar alții o resping și o consideră mai mult barbară decât eficace.
Metoda plânsului vs. metoda fără lacrimi
În timp ce metoda "cry-it-out" se bazează pe principiul independenței copilului, metoda no-tears, adică fără lacrimi, este cu totoul altceva. Potrivit multor părinți și profesioniști, această metodă întârește relația părinte-copil, deoarece părinții răspund imediat la plânsul copilului și vin imediat să-l liniștească. Susținătorii acestei metode o percep ca fiind o metodă pe o durată mai lungă, dar în același timp mai puțin traumatizantă pentru ambele părți. Oponenții metodei fără lacrimi, vorbesc despre crearea dependenței copiilor de părinți.
Se pare că s-au format două tabere între părinți, în ceea ce privește adormirea copiilor. Cu toate acestea, depinde doar de dvs. în care tabără veți face parte. Fiecare metodă are avantajele și dezavantajele sale, deci încercați să vă urmați instinctul și, în special, nevoile copilului. Vă dorim mult noroc!
